Taxa pe Bubico. În China

no taxCu câteva minute în urmă, poza asta mi-a atras atenţia pe facebook. Se pare că nenea Ponta mai pune de o acţiune de mare angajament social. Ori ţi-l castrezi pe Azorel şi plăteşti o singură dată la veterinar, ori în fiecare an dai statului echivalentul castrării. Dar nu îţi lipseşti prietenul tău patruped de bucuriile unei vieţi sexuale.

În China fiind, după ce am luat notă de toate diferenţele culturalo-gastronomico-existenţiale care mi-au biciuit simţurile, am început să remarc ce-mi lipseşte din ceea ce mi-e familiar. Şi prima chestie care mi-a ridicat semne de întrebare a fost lipsa maidanezilor. Cea mai la îndemână explicaţie care mi-a fulgerat prin mintea de român speriat de poveşti de groază de la Soare-Răsare a fost “Băi, ăştia-i mănâncă!”. Urmată de nedumerirea “Băi, ăştia-i mănâncă???”

Pe urmă, venind serile de la lucru, am văzut în fiecare parc câte-un nene sau o tanti plimbând de zgardă, cu mândrie, câte-un îmblănat. În 2010 au fost la modă pudelii, cu precădere varianta pe alb, pentru că aşa a fost mai mare contrastul faţă de pămătuful din ciotul de coadă, transformat în minge de fotbal sau moţul tapat înalt şi vopsit în roz-bombon sau verde-brotăcel. N-am poze cu câini de Hangzhou, dar puteţi să vedeţi aici hămăitori de Shanghai.

Primul maidanez pe care l-am văzut în Hangzhou a fost o potaie care s-a aciuat pe lângă cantina fabricii. Pe urmă, târziu în toamnă, am văzut într-o intersecţie o haită. Numai că, între timp, în zonă se demolase un întreg cartier de case, din care plecasera vreo sută de mii de oameni.

Ca să nu mor proastă şi să verific mitul cu câinele din farfurie, chiar cu riscul de a jigni fătucile cu care am discutat, am deschis subiectul. Aşa am aflat că, la fel ca şi maşina, câinele în China trebuie înmatriculat şi, în acelaşi fel, taxa diferă de la un oraş la altul. În mod invers ca atunci când e vorba de maşini, în Hangzhou certificatul câinelui e mai scump ca în Shanghai. Cam 500 faţă de 100. De euro, ca să ne dăm bine seama că nu e de glumă.

Am întrebat ce se întâmplă dacă totuşi ai un câine fără acte. Mi s-a spus că nu ai voie să-l scoţi afară din casă pentru că eşti pasibil de amendă. Iar cam ca şi cu condusul pe drumurile publice.

Amendă mai primeşti şi în următoarele cazuri: nu îţi îngrijeşti câinele – a se citi inclusiv vaccinurile la zi, ai mai mult de unul, nu e din rasă mică. Câinii din rase agresive sunt complet interzişi.

Bun… dar ce să zic eu de taxa de la noi. Zic de bine, pentru că aşa (poate) o să se mai reducă sursa de maidanezi. Îţi ţii câine dacă ştii că-ţi permiţi şi-ţi asumi responsabilitatea de a nu dărui comunităţii nişte moştenitori.

Dar zic şi de rău. Unui bătrân singur, care abia se hrăneşte pe el şi un căţel care-i ţine de urât, fix taxa de castrare îi mai lipseşte.

Dacă e să fiu rea… păi atunci nu mă pot abţine să nu zic “plătiţi, fraţilor, că vouă vi i-au trebuit şi votaţi în continuare USL” 😀

Bookmark the permalink.

2 Comments

  1. Sincer, nu m-as fi gandit la varianta de taxare a cainilor necastrati, insa mi se pare o idee buna. Problema cred ca va fi impunerea taxei.
    Ar fi buna si posibilitatea de a castra cainii gratis sau cu o reducere substantiala pentru persoanele cu venituri mici (pensionarii).
    Sa vedem daca totusi se va concretiza taxa.

  2. la cati oameni traiesc in china, cu siguranta ca nici animalele de companie nu sunt putine.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Protected with IP Blacklist CloudIP Blacklist Cloud