Scrisoare din Tanzania

Aviz amatorilor de chilipiruri grase pe internet.

E printre primele tepe trase cu ajutorul internetului. Atât de veche e încât primele exemplare sunt chiar de dinaintea lui si au circulat în plicuri cu timbru lipit în coltul din dreapta-sus. Pe urma s-a mutat în cyberspace pentru ca viteza e mai mare si costurile tind spre 0.

Eu, cel putin, o stiu de vreo zece ani si era deja de domeniul folclorului când am auzit de ea. Azi am dat cu matura prin spamul din hotmail – n-am mai facut-o de vreo luna – si am gasit acolo vreo cinci bucati. Interesant. Ca si pomelnicele de bancuri ce circula din mail în mail, si astea revin cam cu o ciclicitate de cinci ani. Oare atât de scurta sa fie memoria generatiei „internet”? Sau tipii se bazeaza ca vine din urma un alt contingent de posibili fraieri, care n-au auzit de pataniile mai batrânilor din bransa.

Îi spune tanzaniana pentru ca pe acolo a început sau, daca nu a fost asa, pe acolo s-au întâmplat cele mai nasoale dintre faze. În principiu, primesti un email de la cineva din Africa – azi am gasit si varianta pe Asia cu nuante de Orientul Mijlociu – prin care esti anuntat ca cel care îti scrie e fie un director de banca ce are niste bani negri la dispozitie si nu poate sa îi scoata, fie un mostenitor care nu poate sa intre în posesia mostenirii din nu stiu ce motiv. Si te încânta cu o suma de 5-6 zerouri de dolari. Totul s-ar rezolva, ca într-un basm cu feti-frumosi, daca i-ai permite sa treaca banii respectivi prin contul tau, contra unui comision ce bate pe la 30%.

Dragi-cititori-la-fel-de-inteligenti-ca-mine, imaginati-va ca au fost fraieri care au pus botul la gândul purcoiului de bani care le-ar fi picat din cer fara sa miste un pai. Cam cum au crezut marii specialisti într-ale finantelor de pe Wall Street ca pot sa vânda la infinit hârtii fara acoperire si n-o sa sara veac hardughia-n aer.

Cam tot pe la americani au fost si primii destepti care au muscat-o cu scrisoarea. Hai, ca nu vreau sa fiu rea si sa trag oarece concluzie. Va las pe fiecare dintre voi s-o faceti.

Restul actiunii s-a desfasurat cam asa:
– victima a raspuns scrisorii
– escrocii au cerut niste date personale
– victima le-a dat
– escrocii au mai continuat corespondenta cu tot felul de promisiuni, ametind victima cam ca un sarpe prada
– victima a fost din ce în ce mai încântata de idee si a lasat la o parte orice urma de suspiciune

Best scenario:
– escrocii au cerut o plata din partea victimei – suma nu tocmai de neglijat – ca garantie de seriozitate
– victima a platit si pe urma a asteptat raspuns de la escroci. Si înca mai asteapta. N-a citit ce era scris cu litere mici, la finalul scrisorii, ca termenul de raspuns se poate întinde pâna la învierea mortilor. Bine ultimul detaliu, cel cu scrisul marunt, cam ca si în contractele de credit, e adaosul meu, ca sa fac lucrurile mai dramatice.

Worst scenario:
– escrocii i-au cerut victimei sa mearga în Tanzania, ca sa puna afacerea la cale
– victima a luat primul avion si a plecat
– escrocii au sechestrat victima si au cerut familiei rascumparare de nu le-a ajuns alora sa vânda casa si toate acareturile din ograda ca sa-si aduca rubedenia înapoi.

Na, drept sa va spun, azi, înainte sa iau pe lopata maldarul de spamuri, mi-a venit sa fac o ghidusie. Bine, nu m-a tinut îndeajuns sa o si pun în aplicare dar, ca idee, merita pomenita. Oare cum ar fi sa le raspund respectivilor si sa ma dau interesata. Numai ca în loc sa dau, eu sa cer. Colo, pe la vreo 20000 de euro, garantie ca-s oameni de încredere.

Mai, sa fie. Prind vreo sase din astia, îmi iau casuta visurilor mele din Tovena si ma mut în Italia. Ca si asa, cam tot pe la a doua convorbire pe care o am cu Pier, asta începe sa behaie ca ma mai lasa vreun an-doi sa-mi fac mendrele cu grecii si pe urma îmi depune CV-ul la ai lui, ca sa ma duca înapoi.

Dar punem pariu ca tot ce as obtine în urma efortului ar fi un folder de spam foarte curat?

P.S. Am vrut sa vad ce-si mai aminteste Google de povestea cu „Tanzanian letter”. Nimic în primele pagini. A trebuit sa îi mai dau si extra-indiciul „scam” ca sa-i pice fisa. Nasol moment. Ziceam la început ceva de cât de lunga e aducerea aminte a generatiei „internet”?

Bookmark the permalink.

3 Comments

  1. Nu e tanzanian letter ci nigerian letter sau 459 scam. 459 e articolul din Codul Penal Nigerian care se ocupa de genul asta de fraude. Am primit si eu cu vagonul, pe alea din UK chiar le-am raportat la Scotland Yard. Acu’ m-am plictisit, le dau delete.

    • O fi cum zici tu. Anul trecut am mai gasit referinte pe google despre tanzanian letter. Tin minte ca in anii ’90 asa a fost prezentata, cand au aparut prima data si in Romania, scrise pe bune si expediate prin posta.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Protected with IP Blacklist CloudIP Blacklist Cloud