Aquileia – sic transit gloria mundi

Ieri am avut o seară de documentare și de tăbăcit postul ăsta, cu ani și împărați romani. Dar pe urmă mi-am dat seama că nu e stilul meu. Dacă vreți detalii cu lună, zi și numărul de la pantofi, wiki le știe pe toate. E interesantă și versiunea italiană, nu doar cea engleză. E mai de-a casei și cu mai multă aplecare spre perioada medievală.

IMG_8788

Pe scurt: fondată de romani pe la 180 înainte de Christos, devenită municipium în jurul anului 90 BC, considerată pe la anul 400 al nouălea oraș al lumii, Aquileia e acum o așezare cu nu mai mult de 3500 de locuitori.

Dar dacă drumurile vacanțelor vă duc pe autostrada Trieste – Veneția și spre șirul de plaje de pe malul Adriaticii italiene, merită să ocoliți puțin și să vedeți cel mai mare sit arheologic din nordul Italiei.

E vorba despre un fost oraș-port la gurile lagunei Grado, cândva pe malul râului Natissa, care între timp și-a schimbat cursul. Dar danele la care ancorau ambarcațiunile antice sunt vizibile și astăzi.

IMG_8789

IMG_8793

Aquileia n-a fost doar un port, ci și un puternic nod de transport și comerț, fiind legată de restul Peninsulei prin anticele Via Postumia și Via Popilia, iar de aici pornind Via Iulia Augusta, drumul ce ducea spre partea de nord-est a imperiului.

De altfel, una dintre atracțiile locului este un segment de drum roman care a fost descoperit în urma săpăturilor arheologice.

IMG_0990

Marc Aureliu a ridicat-o la rang de principală fortăreață care să apere imperiul, stând în calea năvălirilor barbare. La scurt timp populația așezării a ajuns la peste 100.000.

Prima invazie a lui Attila din 452 a fost și prima decădere a Aquileiei, când aproape a fost rasă de pe fața pământului. I-au mai tras-o o dată ducii lombarzi, prin secolul al VI-lea dar, încet și sigur, și-a revenit în jurul patriarhilor de Aquileia care, o vreme, au făcut navetă confesională între Bizanț și Roma. Până s-au hotărât să rămână afiliați Sfântului Scaun.

IMG_0936

Prin secolul al XI-lea au atins maximul puterii lor, având în posesie feudală teritoriul mărginit de râul Piave, munții Alpi și până la Histria, în actuala Croație.

Dar la mijlocul secolului al XV-lea, patriarhul de atunci a vândut afacerea, patriarhia a fost încorporată în Republica Venețiană și el a rămas în slujba dogelui, pentru un salariu anual de 5000 de ducați.

IMG_8815

Și cu asta a apus gloria Aquileiei. Au rămas mărturie ruinele romane și catedrala refăcută pe la 1300.

Am trecut de două ori prin Aquileia și vă spun sincer că merită plimbarea. Anticul și medievalul se întrepătrund cu viața ce merge înainte.

Și dacă tot v-am convins să faceți ocolul de pe autostradă, mai faceți unul mai mic, în jurul catedralei. În spatele ei e cimitirul eroilor din Primul Război Mondial, iar acolo e o statuie de o asemenea tristețe, că minute în șir nu am fost în stare să-mi dezlipesc ochii de pe ea.

IMG_0949

Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Protected with IP Blacklist CloudIP Blacklist Cloud