Ieri, la Muzeul Satului

”Lume, lume, hai la târg!”

SAM_0589

Am hotărât să rămân peste weekend în Timișoara pentru că mi s-a ivit ceva de lucru și săptămâna viitoare nu mai am vreme și de asta. N-are rost să vă plictisesc cu detalii: un proiect intercalat într-unul mare, peste care s-a nimerit și ce am vrut sa fac ieri.

Dar… de parcă aș fi fost la școală și ar fi trebuit sa fac tema la mate, mi-a fost destul să văd pe tion.ro că la Muzeul Satului e târg de meșteri populari, că asta m-a aruncat de pe scaun direct în bocanci și p-aci mi-a fost calea.

SAM_0539

Știam că există, chiar trecusem o dată pe lângă el, am și ratat un chef pe care un coleg l-a ținut acolo, dar nu ajunsesem până acum să intru. Dar ieri m-am dus cu bucuria cu care mergeam prin Italia când auzeam de vreun târg. Departe de atmosfera frenetică pe care o aștepți de la un târg românesc, fără mititei sfârâind și fără scrâncioburi care se rotesc, în Italia toată lumea se bucură de toată lumea. Vânzătorii vin din toate regiunile din jurul locului, toată comunitatea trece pe la standuri, unii cumpără, ceilalți vând tot felul de lucruri interesante. Oamenii discută între ei de parcă s-ar cunoaște, nu doar trec unii pe lângă alții.

SAM_0535

La Timișoara am găsit două alei cu niște meșteri care au venit de la sute de kilometri, ba din Maramureș, ba din Prahova sau Covasna și care, dacă ar fi fost să îi număr, ar fi ieșit mai mulți decât vizitatorii. Și multe tarabe cu dulciuri de același fel, ceea ce mă face să cred că erau ale aceleași asociații. Cam prea scumpe, daca stau să compar prețul cu calitatea batonului de ciocolată la care m-am înfipt și eu și pe care îl fac mult mai bun când nu mi-e lene.

SAM_0537

Și, da! Am reușit, în sfârșit, să-mi iau ulceaua de lut la care am visat de când am scris despre cum să-ți faci propriul iaurt. Și i-am luat și mamei. Pentru ea am mai plusat și cu o oală de fiert sarmale în cuptor. Pentru mine chiar n-avea sens. La cât de mare e bârlogul din Timișoara, fix butoiul cu varză ar mai fi de lipsă!

În rest, indiferent că e târg sau nu, vă recomand să treceți măcar o dată prin muzeul din Pădurea Verde. Autobuzul 46 are stație chiar la poarta lui, așa că nu aveți motiv să ziceți că nu aveți cu ce ajunge. Nu e mare, dar e tocmai perfect pentru o plimbare de vreo oră, cel mult o oră și jumătate, printr-o pădure de stejari. Sunt câteva case foarte interesante, de prin toate părțile Banatului, toate mai vechi de un secol. E un fel de sătuc, inclusiv cu biserică de lemn, țintirim și casă parohială.

SAM_0543

SAM_0552

SAM_0575

SAM_0611

Cel puțin pentru mine a fost ca o întoarcere în Curticiul primilor ani ai copilăriei, când încă mai erau case acoperite cu tulei. Când căpcăunii din poveștile bunicului se ascundeau în colna în care vecină-mea, căreia îi spuneam ”mamă”, își ținea plugul, grapa și mașina de semănat cucuruz, iar calul lui Făt-Frumos își ițea capul din iștălăul ei, pe ușă făcută din două bucăți.

SAM_0620

SAM_0624

SAM_0626

Bookmark the permalink.

One Comment

  1. Ceva taxe pentru realizarea si publicarea fotografiilor?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Protected with IP Blacklist CloudIP Blacklist Cloud