IEEEEE, am fost mai rapida!!!

Poze pierdute dupa ce mi-a fost hacuit blogul. Scuze. O generatie musteste cam aceleasi idei. Nobelul îl ia însa cel care e mai iute de picior în cursa de a si le face publice. Exemple ar fi destule, nu mai departe de motivul nostru de mândrie nationala si asisderea victimizare, povestea doctorului Paulescu, caruia nu i s-a recunoscut descoperirea insulinei în timp util.

Hai sa nu ma lansez în comparatii atât de înaltatoare. Nu de alta, dar or sa înceapa sa ma sune cei care ma stiu, sa ma intrebe cum o mai duc, daca nu am oarece probleme sau dureri de cap inexplicabile. Multumesc de interes. Nu sunt mai nebuna decât am fost ieri, ca normala n-am fost niciodata.

Cica firma e închisa azi, serverul de prod e în mentenanta, iar sefii plecati în nu stiu ce statiune sa discute planul de afaceri pe anul viitor. Asa ca mi-am permis sa nu merg azi pâna dincolo de Sag. Am zis aseara ca plec direct la Curtici, dar pe urma mi-am amintit ca pe laptop am Win7 si nu am driver pentru vechitura de modem de acasa, semnal la vodafone am acolo tot din parti, compul mare nu pot sa mi-l bag în domeniul de la lucru, plus alte detalii care sa completeze farmecul situatiei.

Deci, am decis sa ramân azi în Timisoara si sa mesteresc ceva pe serverul de test. Daca n-am l’useri la lucru, pot sa stau pe burta, în pat si sa-l fac din tastatura.

Pâna la ora asta mi-au iesit urmatoarele fapte de mare angajament: am dormit pâna am picat din pat, pentru ca sunt dupa o poveste îmbârligata cu useri si doua nopti de aranjat tâmpeniile lor, am scris postul despre gândaci, am încercat sa raspund mailului unui amic, care probabil asteapta cu sufletul la gura si am ars-o pe net la foc domol.

Si… surpriza! Am gasit un nene care cam la o luna dupa ce mi-am facut eu topul dupa Google Analytics si am comentat la misto aberatiile prin care lumea a ajuns aici, a facut si el cam acelasi lucru.

Hopa, mi-am zis. Am ajuns sursa de inspiratie! Si cum am trait oarece vreme prin China, urmatoarea idee a fost. “Bai, sunt piratata, deci sunt valoroasa. Daca o fi sa vând vreodata publicitate p-aci, n-o s-o fac sub pretul unui Vuitton veritabil.” Dar pe urma mi-am amintit de ghinionul avut de nenea doctoru’ si mi-a parut rau ca i-am luat-o înainte bietului baiat. Nu de alta, dar se pare ca el are vizitatori mai desi, dar si cu mai multa imaginatie ca ai mei. Bine, imaginatia poate fi si una bolnavicioasa, la o adica. Asa ca eu ramân fana a cititorilor mei, a caror inteligenta e mai puternica decât imaginatia.

Mi-am permis sa cenzurez câteva expresii care se vad în extrasul de pe blogul lui. Încerc sa mentin aici un limbaj cât mai curat. Nu va faceti probleme. Româna mi-e limba materna si îi cunosc si celelalte cuvinte, numai ca una e sa le folosesti între amici, la o bere, când te dai suparat pe guvern si alta e sa le scrii negru pe ce culoare o fi background-ul blogului.

Bookmark the permalink.

4 Comments

  1. Nu am citit blogul tau pana acum; dar ideea nu este originala, am vazut-o pe multe bloguri americane cu multi ani in urma… E destul de banala treaba asta, s-au gandit multi la ea.

    • Nu stiam de americani, merci de precizare! Ma gandeam ca nu am pus eu coada la pruna, ba poate or fi fost si alti romani inaintea noastra. Totul e sa-i descoperim.

      Sa ne citim cu bine.

  2. LoL. Iată că totuşi se poate, chiar şi în ziua de azi, ca o femeie să fie mai rapidă… Deci soluţia este în mâinile voastre, vă rugăm să nu ne mai stresaţi cu problema asta a vitezei… căci şi voi puteţi mai repede! 😀

  3. Pingback: Chiar ca este o constanta pe Trilema - Un blog de Mircea Popescu.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Protected with IP Blacklist CloudIP Blacklist Cloud