Mulțumesc, Timișoara!

Asta e ultima noapte pe care o dorm, în mod oficial, în Timișoara. Bagajele îmi sunt aproape strânse, amintirile – bătute în ținte de oțel pe suflet.

Fără Timișoara nu ați fi ajuns să citiți rândurile astea pentru că nu le-aș fi scris. Din simplul motiv că puțin probabil că mi-ar fi venit ideea să mă apuc de blogăreală.

Au fost opt ani interesanți. Cei mai frumoși din viața mea, cei care m-au definit ca om. Am plecat din Arad după șapte ani de calvar într-o meserie care nu mi s-a potrivit și după alți trei în care ba trupul, ba sufletul, ba amândouă în același timp mi-au fost făcute țăndări, pulbere, praf cosmic.

Am cunoscut ce înseamnă să nu mai fii acasă, printre mulți alții care nu sunt nici ei. Am nimerit între niște copii care numai ce terminaseră o facultate și lângă ei mi-am trăit studenția de care nu am avut parte când am trecut prin școală. Mă bucur să găsesc același spirit de fiecare dată când ne reîntâlnim, chiar dacă anii care ne-au depășit i-au transformat pe unii în părinți.

Am plecat pe urmă în lume, am cunoscut oameni de pe trei continente și am înțeles că, dincolo de multe lucruri care ne despart, undeva, în adâncurile ființei noastre, toți suntem la fel.

M-am întors între niște oameni ceva mai copți și am crescut alături de ei.

La primul job din Timișoara am fost un grup unit. Dincoace am fost o firmă unită și de aici am înțeles cum să nu treci nepăsător pe lângă grijile altuia. Am mai învățat și multe alte lucruri pe care nu o să le uit niciodată.

A fost frumos dar a venit momentul să mă întorc acasă. Se ridică nori negri și datoria mă cheamă înapoi.

Mulțumesc, Timișoara! Acum îmi dau seama că nu avem nici măcar o poză împreună.

Bookmark the permalink.

2 Comments

  1. Hai ca nu pleci atat de departe! Esti doar la o aruncatura de bat! propun sa ne intalnim in Arad, pentru ca sunt multe terase si multe alte ispite. Daca nu vrei, nu-i bai, venim si in Curtici. Macar sa speriem putin orasul, sa stie ca Teo s-a intors acasa! Tot norocul pe care il meriti, inclusiv cel de care ai nevoie!(NU-l mai scriu inca o data! Nu stiu ce-are blogul tau!)

  2. Descoperii si eu acum blogul tau-imi place teribil cum scrii-de maine incep cu inceputul si continui cronologic .Spor la asternut pe hartiile gandurile si trairile.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Protected with IP Blacklist CloudIP Blacklist Cloud