Proiectanţi de drumuri în ţara lu’ peşte

Ştiu că vi se pare strigător la cer cum s-a făcut pasajul de la Curtici. Adică s-a băgat o grămadă de bani ca să nu mai aşteptăm să treacă trenul şi în loc de asta ne-am trezit cu hardughia în pupul satului. De nu o să ştim cum să scoatem tirurile din el, când s-o închide bariera.

Ba ştim. Un alt proiectant deştept zice să se întoarcă ditamai mastodontul 180 de grade, într-o curbă de tip “ac de păr” aflată imediat la baza pasajului şi s-o ia înapoi spre Arad. Ca să ocolească localitatea a cărei lungime deja a parcurs-o pe jumătate. Dar, iac-aşa, cu morişca de vânt de pe Limboasa şi serpentina din plină câmpie, rezolvăm atracţiile turistice ale locului. Că despre ştrandul termal, ca despre morţi: numai de bine.

Dărâmăm case, distrugem grădini. Nu contează. Ei au trântit un studiu de fezabilitate, au luat banul, au băgat palma cu portofelul în buzunarul din spate al pantalonilor şi au plecat. … şi căciula le e de vieţile distruse şi de circulaţia lăsată vraişte pentru cel puţin o sută de ani.

Numai că studiul ăsta de fezabilitate a fost supus transparenţei decizionale şi până în 10 aprilie se mai pot face propuneri pentru o soluţie mai bună. De aia, zic, să nu lăsăm să se facă în felul ăsta. Şi, iar zic, să nu ne lăsăm doar pe mâna unor proiectanţi, fără să rumegăm ce planuri ne întind pe masă. Chiar dacă i-am plătit cu un purcoi din banii noştri. Pentru că un munte, tot din banii noştri, urmează să fie cheltuiţi ca să se amelioreze răul deja făcut cu pasajul.

Nu cred că o să primim de la Europa bani să corectăm un proiect făcut cu bani europeni. Şi centura costă cam cât bugetul oraşului pe un an şi jumătate. Deci, prea curând nu sunt şanse să se rezolve. Şi ştiţi de ce? Am eu, aşa, un sentiment paranormal că ne mai aşteaptă o legislatură pesedistă. S-o da, ea, legea că se termină cu micii electorali. Dar Ponta doar ce-a anunţat că preventiv de pre-electoral scade TVA-ul la haleală. Aşa că nu vă faceţi speranţe deşarte că or să vină banii de la Consiliul Judeţean pentru un drum comunal în Curtici. Pentru că şi Consiliul Judeţean trebuie să-i primească de la Bucureşti. Restul îl ştiţi şi voi.

Şi ca să revin de unde am plecat şi să vă rog să hotărâm cu minţile noastre ceea ce o să ne afecteze pe toţi, iaca trei exemple despre ce proiecte deştepte au fost în stare să născocească. De au ajuns oamenii să nu mai poată ieşi din case.

În Bălaia, judeţul Bihor ba au rămas cocoţaţi de sunt porţile deasupra prăpastiei, ba le ajunge drumul la vârful gardului.

În Curtea de Argeş, măcar au fost constanţi în tâmpenie. Au înălţat uniform cu vreo 40 de centimetri. Probabil că s-au gândit că e în tradiţia locului ca cei care au casele pe lângă drum să şi le ridice pe pârghii şi să mai pună oarece piatră la temelie, să le aducă la nivel.

În Vălişoara, judeţul Hunedoara s-a mers pe principiul “mutaţi-vă satul, că noi vă facem drumul”. Altfel nu înţeleg cum de le-a venit ideea să-i blocheze pe oameni în propriile curţi. Drumul ca drumul, dar şi şanţul de canalizare trece de jumătatea porţii.

Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Protected with IP Blacklist CloudIP Blacklist Cloud