Propuneri pentru centura Curticiului

O să ziceţi că sunt direct interesată pentru că, dacă rămâne aşa cum e acum, viitoarea şosea o să treacă fix peste casa mea. Da, e drept. Şi e normal să mă zbat şi să-mi mulg mintea să găsesc o soluţie ca să nu ajung să-mi iau de mână părinţii de şaptezeci de ani şi sarsanaua în spate şi să plec unde văd cu ochii. Să nu fiu pusă în situaţia să primesc bani mărunţi pe casa în care am investit trei generaţii ca s-o ţinem în picioare şi să ne facem confortul necesar unor fiinţe civilizate. Casa în care ne simţim acasă.

În varianta asta, eu sunt cea mai afectată. Pe urmă vin viitoarele accidente date de grămada de curbe ba la 90, ba la 180 de grade care sunt sau or să fie în jurul pasajului. Mai sunt cei aproape 900 de kilometri în plus pe an, pe care trebuie să-i facă cei care stau în partea dinspre Arad a Curticiului. Mai sunt şi grădinile celor care sunt pe traseul centurii.

Aşa că am încercat să caut soluţii care ar vrea să repare cât mai mult şi să afecteze cât mai puţin. Şi pentru că proiectul centurii e supus transparenţei decizionale, adică oricine poate merge să-şi dea cu părerea, ieri am depus la Primăria Curtici un document cu următorul conţinut:

Către Primăria Oraşului Curtici,

Subsemnata Teodora Elisabeta Raţiu, domiciliată în Curtici, str. Alba Iulia, numărul 1, posesoare a CI AR …..,

În baza HCL 38/20.03.2015 şi a legii 52/2003 privind transparenţa decizională, vă fac următoarele propuneri cu privire la drumul ocolitor al oraşului Curtici.

1. Menţinerea actualei bariere şi construirea drumului ocolind cantonul, continuându-l pe păşune şi pe terenul extravilan.

2. Deschiderea unei noi bariere între Curtici şi Şofronea, în locul unde va începe şoseaua de centură pe terenul extravilan.

În acest caz nu vor mai fi afectate cantonul şi locuinţele de pe Ion Creangă, colţ cu Privighetorilor de trepidaţiile tirurilor care ar intră pe centură.

În ambele cazuri, tirurile vor fi obligate să treacă bariera. Variantele prezintă avantaj şi pentru locuitorii din partea de sud a Curticiului pentru că nu mai trebuie să ocolească jumătate de localitate pentru a se întoarce spre Arad. Un navetist care merge cu maşina 5 zile pe săptămână face 2 km până la pasaj şi încă 2 ca să revină la drumul spre Arad. În 4 săptămâni pe lună şi 11 luni pe an face în plus 880 de kilometri.

3. Deschiderea unei bariere în zona în care a fost fosta gară-triaj a Curticiului, ocolirea oraşului între Curtici şi Macea şi ieşirea în şoseaua care duce spre drumul naţional.

Avantajele acestei variante sunt următoarele:

– Deja există un drum agricol care pleacă de la calea ferată şi se intersectează cu drumul judeţean dintre Curtici şi Macea, înainte de fostul supermarket şi benzinărie, aşa cum se poate vedea în captura de pe Google Maps. Lungimea acestui drum e de aproximativ 2,1 km.

drum1

drum2

– Deşi nu apare pe Google Maps, drumul agricol este continuat spre cel de legătură cu drumul national, după cum se poate vedea pe capturile de pe Street View.

drum5

drum4

drum3

– Cheltuielile cu exproprierile vor fi mult reduse deoarece aproximativ jumătate din lăţimea drumului e deja drum agricol şi nu e nicio clădire pe traseu.
– Cheltuielile cu combustibilul ale tirurilor care vin în zona liberă vor fi reduse pentru că nu trebuie să ocolească oraşul prin partea opusă a acestuia.
– Pentru a veni spre zona liberă va fi folosit drumul transfrontalier care urmează a fi construit.

drum6Consider posibilă oricare dintre cele trei variante deoarece în cadrul proiectului de reabilitare a căii ferate nu se închid toate barierele. Ba chiar mai mult. După cum puteţi observa de pe site-ul CFR, în cadrul acestui proiect a fost reabilitată trecerea la nivel din Şofronea, de pe traseul drumului judeţean ce duce la Zimand.

drum7
http://www.cfr.ro/files/proiecte/FC/Site-km%20614%20dec.2014.pdf

Calculat pe google maps, distanţa dintre gara Şofronea şi implicit turnul de control (dacă există aşa ceva în ea) şi barieră e de 850 de metri.

Am observat că şi bariera care duce spre balastiera de lângă CET a fost asfaltată, iar aceasta e mult mai departe de staţia Arad. La fel, am observant că şi cea din Şofronea, din partea dinspre Arad a fost asfaltată. Asfaltul la ambele bariere a fost turnat după acelaşi şablon ca şi la cea de la drumul spre Zimand: covorul asfaltic e mai lat decât trecerea peste calea ferată. Asta mă face să cred că toate trei sunt parte a aceluiaşi proiect.

Din moment ce pe traseu rămân trei bariere, nu văd de ce ar fi o problemă să rămână încă una în Curtici.

Cu respect,

Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Protected with IP Blacklist CloudIP Blacklist Cloud