Azi sunt fragilă…

“Stingeți lumina, nu vreau gălăgie,
Azi sunt fragilă ca o păpădie.

Azi mă dor fluturii care zboară,
Azi mi-e dor de tine-a mia oară.

Mă ard pe tâmple curcubee
Vărs lacrimi de copil, nu de femeie.

Azi sunt fragilă ca o adiere,
Cu gust de izmă și miros de miere.

Mă spulberă și cea mai mică boare,
Azi sunt fragilă ca o ninsoare.

Îmi intră luna-n ochi și nu mi-e bine
Azi îmi e tare, tare dor de tine!

Grăbiți puțin ziua, să se facă seară,
Sau să se facă mâine, sau doar să nu mai doară,
Stingeți lumina, nu vreau gălăgie
Azi sunt fragilă ca o păpădie!”
Mihaela Baran, din volumul Poeme duioase la cap

Azi sunt fragilă pentru că ieri am trecut razant pe lângă moarte. Iar. De data asta i-am văzut întunericul cu ochii. La propriu. Am fost la vreo două sute de mililitri depărtare de ea. Nu, nu e greşeală de exprimare. Cu asta se măsoară ceea ce mi s-a întâmplat.

Aşa că lăsaţi-mă azi să fiu fragilă. Mi-au căzut spinii cinismului şi nu mai am cu ce să mă apăr de ce mă loveşte din afară. Nu mai am cu ce să vă protejez de ce poate năvăli din mine.

Nu mi-e teamă de târfa în negru. Nu de ce-mi poate face mie. O urăsc pentru ce le poate face celor dragi mie.

Tot ce-i cer e să-mi lase timp să-mi îngrijesc până la capăt părinţii şi să nu aştepte ca proasta să ajung bătrână şi neputincioasă. Să aibă curajul să mă privească în ochi, aşa cum şi eu o să am şi să termine fulgerător ce are de făcut. Şi s-o facă la modul în care să nu rămână nici un atom din mine întru aducere aminte. Oricum, nu am nevoie de carcasă care să fie dată ţărânii. Pot fi dată şi mării, să nu mai ies vreodată la suprafaţă. Nu-mi trebuie piatră de pe care ploile să-mi spele numele. Nu cred în invierea morţilor şi nu găsesc nici logica învierii de acum două milenii. Mi-aş dori să nu mai fie nimic după.

Post scriptum: Pe lângă toate cele de mai sus, de parcă nu ar fi fost îndeajuns, “Azi îmi e tare, tare dor de tine!” şi tu habar nu ai.
Post scriptum la post scriptum: Fuck you, too!

Bookmark the permalink.

5 Comments

  1. Of, fata draga!

  2. Dragi prieteni din Romania si din alte tari ai Teodorei-Elisabeta Ratiu,
    Va multumim pentru ca ne-ati fost alaturi in greu-incercatul eveniment al pierderii fiicei noastre dragi pentru totdeauna.
    Va rugam sa o iertati daca vi-a gresit cu ceva si sa va rugati lui Dumnezeu pentru odihna sufletului ei.
    Sa fiti binecuvantati!
    Dumnezeu sa o ierte si s-o odihneasca in pace!
    Indureratii parinti Viorel si Constanta Ratiu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Protected with IP Blacklist CloudIP Blacklist Cloud