Freak show botanic, dupa un an

În martie, anul trecut, va povesteam entuziasmata despre achizitiile mele verzi. Click aici, pentru împrospatarea memoriei.

Ei, a trecut un an nu numai peste noi, ci si peste ele. Un an interesant, o iarna cumplita. Bilantul, în ordinea intrarii în scena din episodul anterior, e cam asta:

Caco aca Diospyros Kaki. Nu a supravietuit noptilor geroase, demne de o tara nordica. De cum anul trecut, dupa plantare, a fost pornit sa faca si fructe. Si chiar si-ar fi dus planul la îndeplinire daca nu ar fi dat niste insecte peste el, acum nu a mai dat nici macar dintr-un mugur. La fel a facut si frate-sau, salbatecul, cel iesit din port-altoiul primului pom ce l-am carat din Italia.

Banana Shrub Michelia Figo. A trecut cumva peste iarna. I-au cazut mai multe frunze decât i-au crescut peste vara, dar macar traieste. Înca sta la ascunzatoare, împreuna cu muscatele cu care a iernat. O sa iasa la lumina când nu va mai fi niciun pericol de înghet. Citeste mai departe… Citește mai departe…

Wushan – piata de flori, pesti si leacuri babesti

Ultimul etaj e ocupat de artizanat si de tot ce nu-ti poate trece prin cap ca ar fi sursa de sanatate. Porbabil ca în toata adunatura de acolo, ceea ce va e cel mai cunoscut e ladita cu radacini de ginseng. Le vedeti în poza urmatoare. Cu cât sunt mai mari, cu atât sunt mai valoroase. Farmaciile din China pastreaza cu onoare în vitrina borcane cu radacini imense conservate.

Lânga ele sunt niste chestii pe care chinezoaicele le folosesc sa-si mentina tenul proaspat. Nu stiu exact ce sunt si nici nu le-am încercat. Dupa cum arata, ar fi niste scoarta. Sacii cu continut rosu, care sunt în partea din spate, sunt plini cu fructe uscate de goji. Da… alea pe care vroiam eu prin primavara sa ma apuc sa le cultiv din seminte aduse din China. N-a iesit nici macar un fir din doua pachete. Citeste mai departe… Citește mai departe…

Freak show, varianta botanică

micheliafigoto5

În weekendul ăsta mi-am făcut de cap. În prima seară, de cum am ajuns în Italia, prima oprire am făcut-o la prietenii mei de suflet Fei, cea chinezo-grecoaică şi bărbat-su, Pier – key-userul meu pe modulul de service. Şi a rămas stabilit că sâmbăta lăsăm bărbatul să fiarbă macaroanele, iar noi, gagicile, mergem la târg la Treviso.

Ieri, de dimineaţă, am fost convinsă că o să îmi iau nişte pantofi, pentru că am plecat de acasă, a se citi România, cu gândul ăsta şi doar cu o pereche de cizme şi una de ghete. Dar s-a nimerit să-mi iasă prima dată în cale standurile celor cu plante şi priorităţile mele s-au schimbat într-o secundă.

M-am întors din târg cu un pom de cachi şi un ghiveci mare de rozmarin.[…] Citește mai departe…